ARHITECŢI
George Matei Cantacuzino
Alvar Aalto
Horia Creangă
Legile atât de controversate ale eredităţii găsesc în „cazul“ lui Horia Creangă, o serie de argumente lămuritoare.
Nepotul marelui povestitor I. C. Creangă aduce peste atâtea decenii - şi în altă lume decât cea de la Humuleşti - multiple şi variate aspecte a ceea ce în mod curent — se cheamă talent şi originalitate.
Cum s-ar putea sintetiza personalitatea artistică a lui Horia Creangă.
Un ochi care priveşte lucrurile blând, fără combativitate şi totuşi cu o reţinută ironie. O cumpănire de meşter, care alege binele de rău şi frumosul de urât, în chipul cel mai uşor, cel mai firesc.
O simplitate de formă, cu preţuire exclusivă pentru calitate, în dauna cantităţii.
ESEURI ARHITECTURĂ
Arhitectură extremă
Tehnologia cu ajutorul căreia construim astăzi nu trebuie să ne împiedice a mai gîndi arhitectura în termenii unei croieli potrivite cu mediul. Lumea este plină de imagini de prestigiu care forţează limitele materialelor, jertfind confortul pe altarele imaginii de putere.
Fireşte că se pot construi turnuri de sticlă în Dubai şi, desigur, performanţele sticlei au ajuns în proximitatea materialelor cu bună rezistenţă la variaţiile termice. Dar niciodată sticla nu se va comporta la fel de bine ca materialele care, dintru bun început, au asigurat o comportare termică potrivită zidului plin.
Arhitectura memorialistică din Berlin
Amintirile tind adeseori să fie imprecise şi selective, iar acest lucru este deosebit de elocvent în cazul memoriei istorice a unui popor. Se pot învăţa lectii importante despre o comunitate şi membrii săi prin analizarea atât a evenimentelor din viata comunitară cât şi a reacţiilor pe care comunitatea le-a încercat în decursul evenimentelor.
Felul în care poporul evreu a înteles şi interpretat trecutul a dus la formarea identităţii iudaice şi la cristalizarea memoriei colective de-a lungul secolelor, longevitatea semitică fiind bazată pe o reţetă care amestecă istoria, amintirea vie şi (un termen foarte la moda acum) solidaritatea comunitară.
TERAPIE URBANĂ PENTRU BUCUREŞTI - Strada Plantelor
Mi-am ales cuvântul terapie, într-un exerciţiu de diagnosticare al relaţiei interes public- privat intr-o anumita zona din Bucuresti. Am ales ca si studiu de caz specific Strada Plantelor, fiind in proximitate de centrul Bucurestiului si incadrand caracteristici generale, care definesc multe zone din oras.
Reperul meu cognitiv este biblioteca institutului New Europe College, ascuns într-un ţesut tradiţional difuz, cu reţea stradală, parcelar construit peste medie şi caracter rezidenţial.
DECLARAŢIA PRIMULUI CONGRES INTERNATIONAL DE ARHITECTURĂ MODERNĂ, 1928
Arhitecţii subsemnaţi, reprezentând grupurile naţionale de arhitecţi moderni, afirmă unitatea lor de vedere asupra concepţiilor fundamentale ale arhitecturii şi asupra obligaţiilor profesionale faţă de societate.. Ei insistă în special pe faptul că „a construi“ este o activitate elementară a omului, strâns legată de evoluţia şi dezvoltarea vieţii umane. Destinul arhitecturii este acela de a exprima orientarea epocii.
Operele arhitecturale nu se pot înălţa decât din prezent.
Erich Mendelsohn, Reflecţii despre arhitectura nouă (1914-1917)
Arhitectura este singura expresie tangibilă a spaţiului care se află la dispoziţia spiritului omenesc.
Arhitectura captează spaţiul, îl închide, devenind ea însăşi spaţiu. Din infinitatea spaţiului universal, care este tridimensional — şi care se află dincolo de puterea de concepere a omului —, arhitectura ne aduce, prin intermediul delimitării sale spaţiale, conceptul de spaţiu închis şi de volum.
Frank Lloyd Wright, Arhitectura organică (1910)
Pe marginea drumului ne atrag felurite flori de o culoare neobişnuită, strălucitoare sau de o formă neobişnuit de drăgălaşă ; fascinaţi de ele, acceptăm cu recunoştinţă încântătoarea lor perfecţiune ; totuşi, dorind să descoperim secretul farmecului lor, găsim floarea care, în mod clar, ne captează prima atenţia, fiind, în acelaşi timp, într-o legătură intimă cu textura şi cu forma frunzelor sale. Descoperim o stranie corespondenţă între forma florii şi sistemul dispunerii frunzelor pe tulpina plantei.
ARHITECTURA ROMÂNESCĂ
Discuţie